O problemă veche, o soluție nouă
Oricine a petrecut timp la cârma unei ambarcațiuni știe cât de stresantă poate fi andocarea, mai ales seara, pe un ponton întunecat din Mamaia, Constanța sau pe canalele Dunării, fără bowthruster și cu un echipaj mai degrabă relaxat după o zi de navigație decât pregătit să arunce parâme la timp. Această tensiune clasică dintre navigator și mal a existat dintotdeauna, dar Simrad promite acum o soluție tehnologică serioasă: AutoCaptain.
Spre deosebire de alte sisteme de andocare autonomă deja existente pe piață, AutoCaptain este primul conceput de o companie care controlează întregul lanț tehnologic al unei ambarcațiuni - de la propulsie și direcție, până la senzori și display-uri multifuncționale. Avantajul este o integrare completă a sistemului și posibilitatea de a dezvolta funcții noi pe termen lung.
Cum funcționează AutoCaptain
Deocamdată, sistemul este disponibil exclusiv pe modelul Boston Whaler 405 Conquest, însă Brunswick Corporation - compania mamă atât pentru Boston Whaler, cât și pentru Navico Group (proprietarul Simrad Yachting) - intenționează să extindă tehnologia și la alte modele noi.
Pentru navigatorii din Marea Neagră sau de pe Dunăre care visează la o andocare fără emoții, sistemul se bazează pe: șase camere stereo montate pe hardtop, pentru vizibilitate de 360 de grade; un procesor dedicat tip black-box; cel puțin un display multifuncțional Simrad NSO 4 sau NSS 4; un receptor GNSS; minimum două motoare Mercury compatibile; și sistemul Mercury Joystick Piloting. Un bowthruster poate ajuta, dar nu este obligatoriu.
Potrivit lui Jeremiah Clark, vicepreședinte de produs la Navico Group, 'singura modalitate de a obține acest sistem este printr-o ambarcațiune nouă - nu există montaj aftermarket sau prin dealeri'.
Nivelul de autonomie și aplicații practice
Brandon Ferriman, director de program la Brunswick, descrie AutoCaptain ca fiind la nivelul doi-plus de autonomie, conform scalei folosite în industria auto pentru vehicule autonome. Practic, mâinile rămân libere de pe cârmă, dar navigatorul trebuie să rămână la post. Dacă operatorul intervine manual, sistemul trece automat în standby, similar unui autopilot clasic.
Software-ul folosește două tipuri de inteligență artificială: vedere artificială, care detectează obstacolele deasupra liniei de plutire, și machine learning, care permite sistemului să 'învețe' fără programare explicită suplimentară. Pentru navigatorii mediteraneeni obișnuiți cu porturi aglomerate precum Split sau Dubrovnik, o astfel de tehnologie ar putea reduce semnificativ riscul de avarii la andocare în spații strâmte.
Ce înseamnă pentru viitor
Deși la început disponibil doar pe un singur model, AutoCaptain anunță o direcție clară: automatizarea manevrelor cu risc ridicat, un subiect sensibil pentru orice navigator, indiferent dacă vorbim de porturile mici de pe litoralul românesc, marinele aglomerate din Croația sau trecerile din Delta Dunării. Rămâne de văzut cât de repede va ajunge această tehnologie și la ambarcațiuni mai accesibile pentru piața europeană.